Scrisul romanesc

scrisul+romanesc+stiati+caMotto: 
"Lăsat-au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minţii omeneşti; scrisoarea dintru carea deacă va nevoi omul, ceale trecute cu multe vremi le va putea şti şi oblici"
Miron Costin, "Predoslovie la cartea descălecatului dintâiu"

In culmea puterii şi strălucirii sale, Roma, zi de zi, aducea la picioarele sale popoare infrânte şi umilite. Incă de pe la anul 50 inainte de Hristos, romanii hotărâseră inăbuşirea ridicării Dacilor dar nu incep această campanie decât pe la anul 100 după Hristos cand, vestitul arhitect al lui Traian, Apolodor din Damasc, prin podul de la Severin, uneşte pentru vecie două neamuri glorioase.
Aveau geţii, thracii, sciţii şi dacii o scriere a lor? Haşdeu şi Cezar Bolliac susţin că da.

Grigore Tocilescu, in lucrarea sa "Dacia inainte de Romani" susţine contrariul, că nu s-ar fi găsit nicio inscripţie care să ne facă a crede in existenţa vreunei scrieri vechi in Dacia.
Până in secolul al IX-lea s-au intrebuinţat caractere latine, uneori ieşind la iveală şi inscripţii de la popoarele ce au trecut peste noi: goţii, hunii, avarii.

Acestea erau frământările cercetătorilor in deceniul trei al secolului al XX-lea.

Studii recente dezvăluie că s-ar fi descoperit scrieri vechi dacice in preajma Bucureştilor.

In anul 827 se naşte la Salonic Chiril, invăţat priceput, discipol al lui Photius, ajunge bibliotecar la Sfânta Sofia din Constantinopol, ulterior preoţindu-se. Impreună cu fratele său Metodiu, au predicat in sudul Rusiei la Cazari.

Chiril creează un alfabet căruia ii dă  numele său. Alfabetul chirilic provine din literele de tipar ale alfabetului grecesc.

romanian+writing

Acesta s-a răspândit la toatel popoarele de origine slava iar noi l-am adoptat din nevoi religioase. Cea mai veche formă a acestul alfabet s-a numit glagolitică şi se crede că ar proveni din modificarea literelor mici ale alfabetului grecesc.

Această formă a fost intrebuinţată exclusiv pentru scrierile cu caracter religios.

In general, slavii se impărţeau in două grupe in privinţa scrisului: polonezii, cehii, slovacii, slovenii, croaţiişi unii bulgari catolici se folosesc de litere latine modificate pe cand ruşii, maloruşii, sârbii şi bulgarii folosesc scrierea lui Chiril.

Sub Petru cel Mare s-a modificat vechiul alfabet rusesc şi s-a format tot o scriere chirilică denumită Grajdanskaia azbuka ( scriere civilă).

Din scrierile şi tipăriturile religioase sau cronici, putem observa evoluţia limbii şi scrisului românesc.

Reproduc mai jos un fragment de limbă intrebuinţată intr-un zapis de vânzare din 4 aprilie 1577 scris pe o hârtie foarte grosolană după relatarea lui B.P. Haşdeu:

"Adecă eu Petre Brahăş scriu şi mărturisesc cu cestu zapis al meu, cum că fostu cumpăratu o parte de ocină din sat din Brăhăşeşti de unde au fostu şezindu Cudre di gumătate de sat a cince parte ce s'a alege parte Anuşcăi şi a fratelu ei Măteiu şi eu o am văndut lui Dumitru Tehni şi femeei sale Teclei,  dereptu doao sute şi trei zec de florinţi bani tătărăşti".

In anul 1957 academicianul Perpessicius avu iniţiativa făuririi unui muzeu de o factură deosebită. Muzeul Literaturii Române prezintă in imagini efortul creator de valori literare de-a lungul vremii. 

Sanctuarul marilor figuri care au animat flacăra verbului românesc cuprinde 12 săli muzeale. Traseul acestui focar de cultură incepe cu literatura veche.


Jubileul Societatii Regale de Geografie

In anul 1875 s-a infiintat la Bucuresti, dupa modelul englez, Societatea Romana de Geografie sub presedintia regelui Carol I. 

In 1925 Societatea a implinit 50 ani de existenta. S-a hotarat atunci sa se bata o medalie comemorativa si sa se scoata o serie de timbre jubiliare.

Atat medalia cat si timbrele n'au putut fi scoase in acel an. Timbrele tiparite in 1927 sunt de cinci culori iar pentru a aduce Societatii un venit din aceste marci, s'a hotarat cu aprobarea directiunii generale a Postelor ca la valorile initiale de 1, 2, 3, 5 si 6 lei cat are fiecare dintre cele 5 marci, sa se adauge la fiecare cate o suma care sa'i ridice valoarea la 10 lei.

filatelie+stiati+ca+philately+stamps+romania+stamps

 Marca de 1 leu este de culoare violet si are in medalionul din mijloc harta Romaniei intregite

Marca de 2 lei este de culoare verde si are in ovalul din mijloc bustul lui Mircea cel Mare care isbutise sa stapaneasca Tara Munteneasca cu ambele maluri ale Dunarii, Dobrogea cu Silistra precum si tinuturile Almas si Fagaras.

Marca de 3 lei este de culoare carmin si are in medalionul din mijloc bustul lui Mihai Viteazul care a azbutit pentru putin timp sa uneasca toti romanii.

Marca de 5 lei este de culoare albastra si are in mijloc capetele regilor Carol I si Ferdinand.

Marca de 6 lei este de culoarea maslinei, olive si are in mijloc monumeltul zidit de romani la Adamclisi (Dobrogea) descoperit de Grigore Tocilescu.

Din aceste marci s'au scos 70.000 de serii complete. In catalogul Yvert din acea perioada erau evaluate la 38 franci seria in realitate ele valorau 75-80 lei seria.

Toate seriile sunt dantelate cele de 1, 5 si 6 lei cu 18x14, cea de 12 cu 18x12 si cea de 3 lei cu 18x15.

Muzica militara si primele discuri romanesti

discuri+muzica+militara+stiati+ca  In pragul primului razboi mondial magazinul bucurestean de muzica "La Harpa" a publicat "Catalogul complet al placilor romanesti pentru gramofon".
Locul prioritar in sus-numitul catalog, alaturi de muzica corala, populara, usoara, de opera si opereta, il ocupa muzica de fanfara. Nimic surprinzator: muzicile militare detineau primatul vietii artistice in pragul veacului al XX-lea.

Discul de fanfara avea o circulatie similara cu discul de muzica usoara. Repertoriul extrem de variat, includea pagini de opera si opereta, muzica simfonica si vocala, dar, mai ales,  muzica usoara si populara in transpuneri si prelucrari excelente, talmacite de formatii ample (intre 40-80 de instrumentisti).

Astazi, repertoriul autohton transpus pe placile dinaintea primului razboi mondial are o valoare istorica: peste 300 de titluri romanesti, din care mai bine de jumatate nu au vazut pana azi lumina tiparului.
discuri+muzica+militara+stiati+caDaca vom adauga si amanuntul ca aproape nicio partitura generala de fanfara din pragul veacului al XX-lea nu s-a editat la noi in tara, vom intelege importanta acestul catalog cu valoare de document exceptional.

Din pacate, firma bucuresteana "La Harpa" nu a indicat la nicio piesa numele compozitorului! Munca de identificare este desigur anevoioasa, confruntarea titlurilor ducandu-ne la multe semne de intrebare dar si la unele surprize de proportii.

Este suficient sa mentionam, de pilda, faptul ca in repertoriul muzicii Regimentului "Mihai Viteazul" din Bucuresti figureaza valsul "Enjoleuse" de George Enescu , piesa inedita pentru fanfara din catalogul operei marelui creator.

Ce cantau deci muzicile noastre militare?  
Hora Unirii, 
Desteapta-te, romane, 
Primirea Generalului, 
Marsul toreadorilor, 
Sarba rosiorilor, 
Marsul democratilor, 
Parada militara, 
Scena pastorala, 
Zi de sarbatoare, 
Visul unui rezervist, 
Steaua Romaniei, 
Drapelul roman, 
Hora de la Grivita, 
Sarba ceferistilor, 
Marsul vanatorilor, 
Marsul defilarii din 1910, 
Contele de Luxemburg, 
Dragoste de tigan, 
Violete de Parma, 
Vaduva vesela, 
Lautarul,
Eva, etc.

Intr-un cuvant, repertoriul muzicilor militare insuma cele mai populare pagini ale creatiei clasice si moderne romanesti si universale.


Omule, ai mila

eseuri+photo+art+citate
Familia mea a primit cu bucurie cu multa vreme in urma copii orfani ai ecosistemului pe care il patronam noi cei din varful lantului trofic: catei, pisici, pasari...

Rand pe rand, in timpul campaniilor de exterminare a fiintelor care ne stanjenesc cu dragostea si compasiunea lor am insfacat de pe strazile asaltate de hingheri suflete pribege asteptand mila si ocrotire de la noi.

Ne-au inseninat zilnic viata, ne-au iertat daca i-am neglijat, ne-au iubit fara masura si fara a astepta neaparat ceva in schimb.

Dupa 17 ani a plecat Tzi-Tzi, dupa 14 ani a plecat Nitza, dupa 13 Bobby si restul. Golul este la fel de mare, dorul la fel, dar viata ramane lectia ce trebuie invatata temeinic.

O pierdere nu poate fi alinata niciodata cu o alta pierdere iar neglijenta nu poate fi transferata unei alte fiinte pentru a plati propriile noastre abateri.

Epictet spunea cu vreme in urma ca: "Nu spune niciodată despre ceva: l-am pierdut, ci l-am dat înapoi. Ţi-a murit copilul? A fost dat înapoi. Ţi-a murit nevasta? A fost dată înapoi".

Omule, ai mila, priveste in jur si deschide-ti inima ferecata de griji si nevoi, aminteste-ti de tributul platit pentru tine si salveaza o viata!




Metaux rares et pierres precieuses

Metaux rares et pierres precieuses, Collection Sciences et Voyages, Paris,  Autor: G. Kerormel  An aparitie 1926, cuprins relevant pentru cu...