Saturday, April 26, 2014

Documente expuse degradarii

DO+IT+YOURSELF+HOW+TO+tutoriale+sfaturi+practice+cum+sa
Cand documentele sunt expuse apei sau sunt asezate in locuri umede, arhive sau biblioteci situate in subsoluri, se distrug repede afara de cazul cand sunt inchise intr-o caseta de sticla.

Pentru a preveni acest neajuns, lacuiti-le cu shellac sau cu o solutie de celuloid dizolvat in acetona.

Thursday, April 24, 2014

Lanskoy

Album de arta in limba franceza publicat in anul 1960 de catre editura de lux Fernand Hazan, Paris. Albumul cuprinde atat 12 planse cu reproduceri dupa Andrey Lanskoy cat si o descriere a operei artistului.

Andrey Lanskoy s-a nascut in anul 1905 la Moscova. Periplul vietii tumultoase a inceputului de secol XX il conduce dupa razboiul civil, fiind ranit, catre Constantinopole iar in 1921 se indreapta catre Paris. Arta sa este vizibil influentata in special de Van Gogh,

Dupa 1940 picteaza numai arta abstracta iar in 1944 expune la Galeria Jeanne Bucher d in Paris. In 1962 incepe sa lucreze la un proiect amplu constand in ilustrarea operei lui Gogol, Jurnalul unui nebun. Isi incheie calatoria in anul 1976 la Paris.

albume+artă+colectii+History+of+Art
albume+artă+colectii+History+of+Art
albume+artă+colectii+History+of+Art
albume+artă+colectii+History+of+Art

Tuesday, April 22, 2014

Regenerarea Neamului Romanesc - Episodul II

bibliofilie+carti+carti+istorie+Cărţi+filosofie+Cărţi+Rare+educatie+regenerarea+neamului+romanesc+carti+sociologie
"Românului îi este greu până se apucă de o treabă, că de lăsat se lasă repede".
Ion Creangă

Episodul II

Marii slujbaşi găsesc însă mijlocul de a deveni "milionişti cu palaturi" în paguba contribuabilului. Tot de acolo şi strâng averile fabuloase ale oamenilor politici ca pe timpul vizirilor.

Averile fiind în stăpânirea "câtorva persoane numărate", poporul se poate numi sărac, "cu cei bogaţi dimpreună", într-o ţară legendar de îmbelşugată.

Din pricina slăbiciunii noastre, comerţul şi industria sunt în mâna străinilor, leul e o monedă ridicolă, standardul vieţii e jos de tot.

Prin corupţia organelor administrative, încetăţenite cu acte false, a sporit considerabil numarul deja enorm al minorităţilor. Nicio politică de colonizare cu români din ţările vecine nu se urmează, ca să nu supărăm minorităţile, de care partidele politice sunt legate prin carteluri electorale.

Ungurii, bulgarii, sârbii şi ruşii desfiinţează minorităţile româneşti din ţările lor, pe faţă, cu brutalitate şi cu dispreţ, în nepăsarea totală a guvernelor noastre, în apatia mohorâtă a opiniei publice.

Pe lângă toate acestea, suntem şi dezarmaţi. Am găsit un norod orb şi am ajuns în urma tuturor neamurilor ca pe timpul boierului Dinicu Golescu.

Acesta e tabloul civilizaţiei noastre. Incapacitatea şi spiritul de pradă al conducătorilor nu e cauza ci efectul stării generale de lucruri, aceşti nepregătiţi, aceşti exploatatori sunt doar produsul mediului obştesc, de un nivel moral şi intelectual atat de scăzut.

Cu ştiinţă sau poate inconştient, ei lasă ţara să se descompună, să piară. Iar Omul Istoric al României încă nu s-a ivit.  

Ce fază sociologică reprezintă starea actuală a poporului român?

"E senilitatea societăţii. Massa umană, la capătul evoluţiei, îşi trăieşte agonia câtăva vreme încă, până când un joc al hazardului (invazie, război) îi dă lovitura din urmă".

Pe ruinele interesului obştesc creşte tare ca mărăcinele interesul personal, egoismul omului întors la natura primitivă. E dispariţia dezinteresării eroice, e imoralitatea şi corupţia publică devenită sistem; e tirania primului condottier, dominând în absenţa totală a indignării colective, e leşinul agoniei, lăsarea tuturor în voia apelor care duc spre moarte.

Este aidoma Italia slabă şi bătrână din epoca pre-mussoliniană, înainte de zgâlţîirea violentă care a întinerit-o, i-a redat vigoarea vitală.

Am impresia că românii şi-au împlinit rolul istoric, după ce au apărat Europa de huni, de tătari şi de turci, de bolşevismul rusesc şi de megalomania maghiară, se retrag de pe scena lumii, nemaiputând sa creeze Oameni...

Continuarea in episodul următor III





Friday, April 18, 2014

Regenerarea Neamului Romanesc - Episodul I

bibliofilie+carti+carti+istorie+Cărţi+filosofie+Cărţi+Rare+educatie+regenerarea+neamului+romanesc+carti+sociologie"Românului îi este greu până se apucă de o treabă, că de lăsat se lasă repede".
Ion Creangă

Studiul de filosofie socială, Regenerarea Neamului Românesc de N. Porsenna apare in anul 1937 prin bunăvoinţa Editurii Cugetarea.
Motto-ul este relevant pentru fatalismul mioritic etern manifest in genele locuitorilor Planetei România:

Capitolul I

Instituţiunile sociale şi factorul om

Starea societăţii româneşti

     Rezultat al unei evoluţii milenare, in împrejurari istorice osebit de tragice - cum n-au fost hărăzite in Europa decât popoarelor din Peninsula Balcanică - civilizaţia românească a fost nevoită, prin a doua jumătate a secolului XX, să pornească viaţa socială de la început, clădind pe un nou Deşert.

Asuprirea asiatică şi regimul de devastare care a durat cinci veacuri, apoi epoca fanariotă şi în sfârşit partidele politice în epoca modernă, au zădărnicit nu numai dezvoltarea exterioară a civilizaţiei, ci au avut o dezastruoasă înrâurire asupra Sufletului Rasei, i-au modificat mentalitatea, Spiritul, caracterul, Morala, au prefăcut cu alte cuvinte, însăşi cauza faptelor omeneşti, determinarea lăuntrică.

Spre a se vedea cu ce stare sufletească a trebuit să intre poporul român în era civilizaţiei sale, vom cita câteva aprecieri făcute prin a III-a decadă a veacului XIX de cel dintâi boier român cu suflet european, de primul care a călătorit, a observat, a făcut paralela intre civilizaţia Europei şi a Patriei sale, a scris şi a povăţuit.

Este boierul muntean Dinicu Golescu de la care ne-a rămas interesanta "Însemnare a călătoriei mele în anii 1824, 1825, 1826". Reproducem câteva amănunte care dezvăluie spiritul dominant al epocii sale, singurul ce interesează în faza de devenire a unei societăţi.

 Cel mai frecvent cuvânt pe care-l auzea la vremea aceea era "adu bani". Deşi ţăranii unguri lucrau 200 de zile pe an pentru stăpânire, iar ai noştrii numai 12, ţăranul ungur era civilizat şi prosper, pe când cel român zăcea în cea mai înfiorătoare mizerie. Pricina? "Adu bani". Regimul de jaf.

 Funcţionarii noştri "ajung în puţini ani milionişti cu palaturi", deşi când au intrat în slujbă erau "trenţăroşi cu picioarele goale". La noi s-a aţâţat luxul şi scârboasa diplomatică. Şi conchide înţelept boierul:

"În orice parte de loc va fi bogăţie numai la câteva persoane numărate, acel loc este numit sărac, dimpreună chiar cu acei bogaţi".

Această stare de lucruri a putut dăinui fiindcă noi "am găsit un norod orb" şi astfel "am rămas în urma tuturor Neamurilor".
  
 Ca mijloc de vindecare, între multe altele, boierul sfătuieşte "depărtarea de lux şi îmbrăţişarea economiei", administraţie părintească, etc. reforme pentru care au luptat generaţiile trecute şi care în parte s-au înfăptuit.

De la 1825 pânâ azi am evoluat...
Înaintarea noastră a fost de suprafaţă şi în metodă, dar nu în Spirit. Mentalitatea a rămas aceeaşi şi acelaşi fondul civilizaţiei, cu toate aparenţele, de altfel străvezii.

Ca şi pe timpul lui Dinicu Golescu, satele sunt exemple tipice de mizerie, ignoranţă şi boli. La oraşe, o vagă faţă de civilizaţie, câteva clădiri mari pe străzi murdare ( unde toate grădinile au fost nimicite), câteva automobile, tot mai puţine, venite pe de-a gata din fabricile străine.

Şi subt această subţire pojghiţă de Occident, aceeaşi colcăire de viaţă primitivă. Nicio lucrare publică, niciun kilometru de cale ferată nu se mai construiesc. Drumurile noastre au ajuns ca în junglele Africei. Astăzi nu se mai jefuieşte ţăranul, ci bugetul public.

Partidele politice, organizate ca cete de pradă, numesc pe toţi membrii lor în slujbe de stat.Această armată de funcţionari inutili neputând fi plătită, sunt ţinuţi cu toţii cu lefuri de sărăcie, siliţi să trăiască din mită şi bacşiş.

Continuarea in episodul următor II









Thursday, April 17, 2014

Tehnologia ascutirii si netezirii sculelor aschietoare

carti+carti+tehnica+educatie
carti+carti+tehnica+educatie
Tehnologia ascutirii sculelor aschietoare, autor Stefan Enache, este o lucrare in doua volume aparuta la Editura Tehnica in "Colectia de Atelier" in anul 1973 intr-un tiraj de 8300+140 exemplare brosate. 

Din cuprins, volumul I: 
  • Notiuni generale despre ascutirea sculelor aschietoare 
  • Metode si aparate pentrucontrolul sculelor ascutite
  • Lucrul la masinile si dispozitivele pentru ascutirea netezirea sculelor
  • Calculul parametrilor de reglare a masinilor si dispozitivelor pentru ascutirea sculelor aschietoare
  • Ascutirea si netezirea sculelor cu pietre diamantate sau din nitrid cubic de bor.
Volumul II
  • Tehnologia ascutirii si netezirii cutitelor
  • Tehnologia ascutirii si netezirii sculelor pentru prelucrarea gaurilor 
  • Tehnologia ascutirii si netezirii frezelor
  • Tehnologia ascutirii si netezirii sculelor pentru filetare
  • Tehnologia ascutirii si netezirii sculelor pentru executarea rotilor dintate
  • Tehnologia ascutirii pilelor
  • Ascutirea si indreptarea pietrelor abrazive 
  • Procedee electrice de ascutire si netezire a sculelor aschietoare
  • Tehnica securitatii muncii la masinile si dispozitivele pentru ascutirea si netezirea sculelor.

Tuesday, April 15, 2014

Traditional russian carved and painted woodwork

albume+artă+Books+of+art+bibliofilie+carti+arta+History+of+ArtTraditional russian carved and painted woodwork este un album de arta bogat ilustrat, publicat in anul 1981 intr-un tiraj de 20.000 exemplare de catre Izobrazitelnoye Iskusstvo Publishers Moscova. Albumul cuprinde imagini din colectia Muzeului de Stat de istorie si arta din regiunea Zagorsk.

Lucrarea a fost tradusa din limba rusa in limba engleza de catre Nadezhda Burova in colaborare cu Ernest Conell. 

Colectia cuprinde exponate de interes atat artistic cat si academic si a fost inceputa in anii '30. In 1941 colectia Muzeului de Arte Populare si Mestesuguri a fost mutata in Muzeul de Istorie si Arta Zagorsk.




Monday, April 14, 2014

Curatirea cartilor si a hartiei

carti+DO+IT+YOURSELF+HOW+TO+educatie+tutoriale+stiati+ca
Chimia a aparut cu multe milenii in urma cand oamenii au invatat sa prelucreza materia prima in produse de consum. Chimia moderna a patruns in toate domeniile economiei precum si in viata de zi cu zi a oamenilor. 
Datorita abundentei de materii prime naturale pot fi create numeroase produse utile. Dat fiind acest fapt, vom incepe un ciclu de prezentare a numeroase solutii ingenioase pentru recuperarea obiectelor de colectie, printre acestea aflandu-se atat cartile cat si toate celelalte produse din hartie. 
Curatirea cartilor, ilustratelor, revistelor, afiselor, scrisorilor, toate fiind confectionate din aceeasi materie prima, hartia, este necesara cand exista pete din urmatoarele categorii, iar indepartarea acestora se poate face in modurile prezentate mai jos, in dreptul fiecarei categorii de pata:

pete de ulei - se scot astfel: se presara cu creta uscata, praf de ghips sau praf de argila alba de calitate, se acopera apoi cu hartie curata si se calca cu fierul sau se lasa cateva zile. Dupa aceasta operatie, creta, ghipsul sau argila se indeparteaza. Daca pata nu a iesit, se repeta operatia de 2-3 ori.

pete de grasime - se indeparteaza cu o pasta preparata din magnezie si neofalina iar cele de stearina cu spirt rafinat; filele cartii se calca apoi cu fierul de calcat peste o sugativa.

pete de cerneala - pentru indepartarea acestora se prepara o solutie concentrata de acid oxalic in care se inmoaie o hartie de filtru groasa. 
Se aplica hartia peste pete. La solutia de acid oxalic se adauga uneori spirt denaturat (o parte acid oxalic, patru parti spirt denaturat).
Acidul oxalic poate fi inlocuit cu acid citric. La acidul citric se adauga uneori alaun de aluminiu  ( o parte acid citric, o parte alaun de aluminiu, patru parti apa).
Daca aceste pete nu ies nici cu acid oxalic nici cu cel citric se foloseste hidrosulfit.

pete de mucegai - se indeparteaza cu o solutie de alaun de aluminiu.

pete de rugina - se scot cu o solutie de acid oxalic sau acid citric. Dupa indepartarea petelor, foile de carte se spala usor cu apa si se usuca intercaland intre foi sugativa. Cand sunt uscate se netezesc usor cu fierul de calcat.

Friday, April 11, 2014

Depanarea radioreceptoarelor

carti+carti+tehnica+Radioamatorism+Radiotehnică
carti+carti+tehnica+Radioamatorism+Radiotehnică

Depanarea radioreceptoarelor de Bernhard Pabst apare la Editura Tehnica in anul 1959 si este o traducere din limba germana dupa editia 2-a 1957 Leipzig. 

Din cuprins: 

1. Verificarea generala. 

2.Depanarea sursei de alimentare. 

3.Depanarea etajelor de audiofrecventa. 

4.Depanarea etajelor de radiofrecventa. 

5.Verificarea radioreceptorului prin introducerea si urmarirea unui semnal. 

6.Acordarea si alinierea radioreceptoarelor. 

7Privire de ansamblu asupra penelor curente din radioreceptoare si asupra cauzelor principale ale acestora. 

8.Privire de ansamblu asupra marimilor uzuale ale pieselor componente ale radioreceptoarelor. 

9.Erori de masurare. 

10. Aparate de control. 

11. Anexa. 

Volumul poate fi achizitionat de aici:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...