Almanahuri, almanahuri! Almanahul Urzica

Almanah+Urzica+almanahuri+Perpetuum+Comic
Perpetuum Comic 1985
Almanah+Urzica+almanahuri+Perpetuum+Comic
Perpetuum Comic 1981
Almanah+Urzica+almanahuri+Perpetuum+Comic
Almanah Urzica 1974
Almanah+Urzica+almanahuri+Perpetuum+Comic
Almanah Urzica 1971
Almanah+Urzica+almanahuri+Perpetuum+Comic
Almanah Urzica 1970
Almanah+Urzica+almanahuri+Perpetuum+Comic
Almanah Urzica 1969

Assignat

BANKNOTES
In anul 1769 apare in Imperiul Rus o emisiune monetară de hârtie cu curs obligatoriu. Guvernul Ţarist, pentru a face faţă imprumuturilor din străinătate, sporirii impozitelor şi situaţiei financiare dzastruoase din timpul Ţarinei Ecaterina a II-a, hotărăşte punerea in circulaţie a acestor bani.
Fără nici o legătură cu Rusia, in Franţa, in plină Revoluţie, au fost puse in circulaţie assignate in anul 1789. Pe deasupra, Charles-Maurice de Talleyrand-Perigord, propune confiscarea bunurilor Clerului. Neputând să fie vândute imediat aceste bunuri, au fost emise  assignate, bilete care vor reprezenta valoarea bunurilor confiscate.Din primele zile ale terorii, la 8 Septembrie 1789, neacceptarea assignat-ului ca mijloc de plată, era declarată pasibilă de pedeapsa cu moartea. Bunurile materiale erau confiscate, iar delatorul era răsplătit. In anul 1796, assignat-ele sunt "executate" in public: matriţele şi toate accesoriile sunt arse in Piaţa Publică, la decizia Directoratului.
Alte ţări in care au mai fost emise assignate sunt: Italia şi Regatul României. In Regat, după proclamarea Unirii, in anul 1919, apar la Timişoara assignate cu valoare nominală de 10 Filleri. Totodată, au fost emise assignate cu valoarea de 100 Lei pentru sprijinirea populaţiei nevoiaşe in timpul iernii. Astăzi, assignat-ele sunt o amintire a unor vremuri teribile.

Chen Taiji Quan

Maestrul Florin Szondi, oaspete in propria ţară...
Chen+Taiji+Quan+Florin+Szondi
Chen+Taiji+Quan+Florin+Szondi
Chen+Taiji+Quan+Florin+Szondi
Chen+Taiji+Quan+Florin+Szondi
Chen+Taiji+Quan+Florin+Szondi
TEMELE ŞI PROGRAMUL SEMINARULUI BUCUREŞTI 2011

SESIUNEA I

- CELE 18 TEHNICI QIGONG CHEN- DAOYIN TUNA I şi II;
SETUL DE 13 FORME LAO JIA YI LU

Joi 17 Nov. - Orele 18:00- 21:00- Cele 18 Tehnici QIGONG(DAOYIN TUNA I şi II).
Vineri 18 Nov. - Orele 18:00- 21:00- Setul de 13 Forme- Partea I
Sâmbătă 19 Nov.- Orele 9:00- 12:00- Setul de 13 Forme- Partea a-II-a

SESIUNEA a II-a

SETUL DE 74 FORME- LAO JIA YI LU
TEHNICI DE AUTOAPĂRARE SPECIFICE STILULUI CHEN
RECAPITULAREA AMBELOR SESIUNI

Sâmbătă 19 Nov. - Orele 9:00- 12:00- Setul LAO JIA YI LU- Partea I
- Orele 12:00- 17:00- Setul LAO JIA YI LU- Partea a II-a
Duminică 20 Nov.- Orele 9:00-12:00 - Setul LAO JIA YI LU - Partea a III-a
- Orele 12:00-17:00-Setul LAO JIA YI LU- Partea a IV-a
- RECAPITULARE

COORDONATORI- INSCRIERI- INFORMAŢII SUPLIMENTARE

BUCUREŞTI:
- SORIN IANCSO           - Telefon: 0747 275 870
- EMIL MOLDOVAN     - Telefon: 0724 333 909
- FLORIN DECIU             - Telefon: 0760 273 383

CONSTANŢA:
- NECULAI G. DANIEL - Telefon: 0723 999 718

CLUJ-NAPOCA:
- ANDREEA SZONDI    - Telefon: 0724 137 887

A.R.C.T.T.    EMAIL  info@chentaijiorg.ro

Intelectualii

Intelectualii! Iată un soi preţios de cetăţeni, de lipsa căruia patria noastră nu se poate plânge.Slavă domnului! avem destui. Odinioară, intelectualii, mult mai puţini la număr ca astăzi, formau un fel de sectă, care respingea sistematic orice contact cu profanii. Sediul acestei preţioase secte era la cafeneaua Brofft — singura rimă posibilă la moft — peste drum de Capşa, în prăvălia caselor Zerlendi, unde acuma se află Luvrul de Bucureşti.  

Acolo — precum odinioară muzele în Parnas — se adunau intelectualii spre a-şi împărtăşi înaltele cugetări şi inspiraţiuni, gustând un fel de ambrozie, compusă din puţin lapte, puţin „jvarţ" şi puţin zahar, şi numită în limba vulgară „capuţin".De aceea, profanii invidioşi, cari nu erau admişi să se apropie de intelectuali, i-au poreclit pe aceştia: „capuţinişti", de unde, apoi, orice dezbatere prea mult prelungită despre lucruri ideale, despre înalte chestiuni de artă, litere, ştiinţe, s-a numit „capuţinism". Aceea a fost prima perioadă, cum am zice perioada eroică, a capuţinismului şi capuţiniştilor.

Cafeneaua Brofft, poate tocmai din cauza mândriei excesive a intelectualilor, a început să-şi piarză încetul cu încetul clienţii, cari consumau altceva decât capuţin. Ar fi lucru oarecum explicabil: omul inferior se găseşte foarte strâmtorat într-o atmosferă prea înaltă. Ce să caute un biet mojic de rând acolo unde se strâng persoane de elită?... 

Din pricina intelectualilor, sau din altă pricină, puţin importă, cafeneaua Brofft, mergând din ce în ce mai slab, a trebuit până la urmă să se desfiinţeze. Dar intelectualii nu puteau rămânea pe drumuri; trebuiau deci să-şi caute un nou sediu numaidecât... Atâtea chestiuni arzătoare de estetică, de filozofie, mai ştiu eu de ce! reclamau soluţiuni urgente. Capuţiniştii îşi aleseră un local mult mai frumos şi mai confortabil decât cel vechi; îşi strămutară sediul la Fialcowsky, cafenea-cofetărie celebră mai ales pentru beltelele ei.

Aci — lucru foarte ciudat! şi care nu s-ar putea explica decât prin teoria evoluţiunii — aci s-a făcut o schimbare însemnată în moravurile intelectualilor. De unde, la Brofft, erau foarte exclusivi şi din cale-afară discreţi, discutând pe şoptite, aşa ca să nu le poată profanii auzi înaltele înţelepciuni — la noul sediu, începură să primească alături cu ei, deocamdată la mese învecinate, apoi chiar la masa lor proprie, muşterii cari nu luau capuţin, oameni cu totul nedemni a se numi intelectuali. 

Apoi, dezbaterile capuţiniste începură să se facă în gura mare, aşa că toată lumea profană de cafenea şi cofetărie, ba, vara, chiar din Piaţa Teatrului, le putea auzi perfect. Dar dacă zic că lumea profană le putea auzi, asta nu însemnează că le şi putea pricepe. Numai aleşii le-au putut pricepe, şi asta a făcut un mare bine public: încet-încet, şi din ce în ce mai numeroşi, începură să iasă, din rândurile poporului, o sumă însemnată de tineri a căror vocaţiune era să fie intelectuali. Până aci, nu se ştiuseră număra, neavând un semnal de raliare, o eclesie. Aceasta a fost perioada clasică a intelectualilor. .

În curând, potrivit principiului evoluţiunii, eclesia a numărat aşa de mulţi adepţi, încât Fialcowsky nu i-a mai putut încăpea şi ei au pornit care-ncotro să propovăduiască... Azi, mai mult ca totdeuna, la noi mai mult decât oriunde, intelectualii sunt, am putea zice, inspiratorii, diriguitorii opiniei publice, mai ales când e vorba de mişcarea „culturală". Ei fac ploaie şi vreme bună , ei tarifează preţurile succeselor şi decernă laurii, ei condamnă, îngăduie sau încununează — în literatură, în teatru, în arte, în ştiinţe, în fine în tot: ei! ei, intelectualii!

Aceste exemplare de lux ale omenirii mişună astăzi prin toate unghiurile publice. Lipsiţi cu desăvârşire de vreo falşă fudulie, intelectualii intră în toate localurile de consumaţie şi se amestecă bucuros cu toţi comunii muritori... Asta e o tactică iezuitică, aşa crez eu; căci, pentru a renunţa aceşti aleşi la mândria lor legitimă şi a se apleca aşa cu dinadinsul la contactul nostru, trebuie că au un scop; şi acela desigur nu poate fi altul decât luminarea maselor ignorante.

O dată cu ieşirea de la Fialcowsky, care numaidecât s-a desfiinţat şi el ca şi Brofft, eclesia capuţinistă a trecut din perioada clasică în perioada politică: de la revelaţiune la apostolat. Iată-i... La orice masă de la berării, birturi, cafenele, dacă sunt trei muşterii, unul desigur este un intelectual. Ce face el, omul ales, alături cu cei doi profani? Îşi îndeplineşte misiunea: propagă, luminează, vulgarizează. Sunt chelneri cari, după cât au prins pe apucate din dezbaterile şi conferinţele intelectualilor, pot face marţ pe un profesor de universitate, mai ales dacă l-or lua repede.
Dar mai la urmă, o să mă-ntrebi dumneata:
— Bine, după câte mi-ai scris aci, cam înţeleg eu ce sunt intelectualii; dar atâta nu mi-e de ajuns; aş voi să-mi dai o definiţiune mai scurtă şi mai limpede; să-mi spui desluşit: ce este un intelectual?
— Bucuros, răspund eu; iată:
Omul care despreţuieşte orice ocupaţie de imediată utilitate şi pentru el şi pentru lume şi se dedă la nobila profesiune de gânditor — se numeşte un intelectual. Sunt mii şi mii de unelte-n lume: glonţ şi năvod, plug şi sapă, teslă şi rândea, ciocan şi nicovală, cot şi terezii — cine le mai ştie pe toate? — un întreg arsenal inchizitorial! fără acesta omenirea n-ar putea stoarce binele ei din sânul naturii, din sânul mamei crude, care mai totdeuna trebuie apucată strâns în cleşte, canonită, bătută până la sânge, ca să-ţi dea o picătură de lapte. Ei!... Intelectualul e prea blând fiu ca să-şi maltrateze cumva mama. Mâna lui, care n-are altă menire decât să treacă uşor pe frunte-i, s-ar murdări la atingerea vreuneia dintre uneltele de tortură. Intelectualul a venit în existenţa terestră înarmat cu o uneltă mult mai nobilă, o zestre divină: gândirea!
Acu... deştept ori ba, spiritual ori nerod, cu scaun la minte ori lovit cu leuca — astea sunt întrebări absolut indiferente; e destul că poate zice cu toată siguranţa:
„Eu? Eu sunt un intelectual!" 

Autor: I.L. CARAGIALE
Sursa: CERTITUDINEA

Social Media şi efectele ei

Pornind inainte de toate să incerc o definiţie acceptabilă, descopăr că Social Media poate fi prezentată ca un organism viu in care, cel ce dă, angrenează organic cu cel care primeşte. Social Media poate fi privită şi ca un instrument social de comunicare, simbioza acestui complex de relaţii având efect bilateral,atât pentru persoană cât şi pentru website-ul respectiv.
- website-ul capătă vizitatori cu care interacţionează in procesul dinamic al schimbului de informaţii,
- persoana interesată de această legătură nemijlocită, primeşte sprijin pentru a se orienta in hăţişul fără margini al Internet-ului.
social+media
Legătura de până acum a Mass Media cu publicul era cu sens unic, in sensul că, persoana accesa publicaţiile Industriei Media fără a se putea implica direct, exprimându-şi propriile păreri sau convingeri asupra domeniilor de interes.
Se naşte, totuşi, intrebarea : Cum pot eu, ca simplu spectator al măreţului spectacol virtual al Internet-ului, să am un folos direct şi obiectiv?... Răspunsul este simplu: Un organism viu din care fac parte ca "celulă stem", mă ajută să mă transform intr-o părticică integrantă, propulsându-mă odată cu intregul.

Faptul că am incercat să conturez in câteva cuvinte acest fenomen cu multiple urmări constructive pentru prezenţa socială a oricărei persoane cu intenţii nobil-altruiste, ne ajută mai departe să descoperim şi website-urile de Social Media.
Social Media, potrivit Wikipedia, se prezintă sub mai multe forme:
- Forum-uri; Weblog-uri; Blog-uri; Microblogg-ing; Wikis; Podcasts; Video; Social Bookmark-ing.
Social Media, potrivit aceleiaşi surse, are ca scop: obţinerea de către oameni a informaţiilor, ştirilor şi educaţiei de care se simte atras fiecare. Ca formă, este diferită de forma tradiţională de Media: ziare, televiziune, cinema, la care putem fi, precum spuneam mai devreme, doar spectatori.

social+media


Personal, acum vreo două luni, am fost invitat să mă inscriu intr-un concurs de influenţă online. Din cei peste 1700 de participanţi, am descoperit(ulterior, ce-i drept), numeroşi fruntaşi ai Social Media: Axel Schultze(S.U.A.), Alexander Chalkidis(Grecia), Berrie Pelser(Olanda), ca să numesc doar câţiva dintre voluntarii acestui Fenomen. Persoane active, voluntare, implicate şi dedicate, sunt prezente precum un watch-dog, intinzându-ţi o "mână" virtuală.
Veţi descoperi că aceştia sunt persoane cu "Social Authority". Ce-ar putea insemna pe inţelesul oricui acest lucru? Potrivit "European Journal of Social Psychology": "Autoritatea socială"( Social Authority) apare atunci când o persoană sau o organizaţie devine expert in domeniul său şi influent in zonă.

O prezenţă socială coerentă oferă vizibilitate şi incredere oricărui interlocutor. Cât despre statistici, puteţi căuta, in măsura interesului faţă de subiect, şi singuri, descoperind eficienţa acestui sistem sănătos de interacţiune globală a pământenilor.
Efectul imediat al Stand-Up Social Media este Curentul implicit: Awake-Aware, Treaz şi Conştient!

Torţa vie a Diasporei(1)

Motto:"Cine nu ne vrea, nu ne merită".

Pentru cei care işi caută Calea, frontierele niciunei ţări nu pot fi bariere sau ziduri de netrecut.
In onoarea tuturor celor care trăiesc departe de rădăcini dar simt aproape de ele, incepem un ciclu de prezentare cu: 
                                
                          Maestrul Profesor FLORIN SZONDI

Născut in România in anul 1957, işi incepe Calea către impliniri remarcabile la vârsta de 6 ani. Talent nativ, atlet fără cusur, practică inotul iar la 14 ani decide să răspundă unei noi provocări: handbal. In scurt timp devine membru al echipei naţionale datorită talentului şi abilităţilor.
Dorinţa de a practica Arte Marţiale se naşte devreme in inima sa. Sub regimul comunist lipsa oricărei informaţii indemna la renunţare. Nu şi in cazul de faţă. Contactul cu Filosofia şi Practica Artelor Marţiale il determină să-şi dedice viaţa studiului şi aprofundării esenţei acestora. In anul 2000 Profesor Szondi il intâlneşte pe Marele Maestru Zhu Tiancai, unul dintre cei patru Gem Taiji. Fiind inspirat de acesta, Profesor Szondi decide să se dedice studiului Stilului Tradiţional Chen Taiji Quan. După 5 ani, Profesor Szondi a fost onorat să fie acceptat ca discipol al Marelui Maestru Zhu Tiancai, devenind oficial reprezentantul non-asiatic al celei de-a XX-a Generaţii a Familiei Chen Taiji.

 Nota Bene:

1984- Absolvent Magna Cum Laudae al I.E.F.S.- Bucureşti- România.
1989- Atestat ca Profesor de Arte Marţiale Chinezeşti de către Institutul Naţional de Cercetări Wushu- Kung Fu- Beijing- China.
1990- Fondator al Clubului Sportiv "Santal"- Cluj-Napoca- Primul Club privat de Arte Marţiale Chinezeşti din România.
1990- Fondator al Federaţiei Române de Arte Marţiale, coordonator şi Director Tehnic al Institutului Wushu- Kung Fu.
1994-1995- Membru al Echipei Naţionale de Wushu- Kung Fu a României.
1996- Titlu de Maestru Emerit al Sportului din  România pentru realizări şi rezultate extraordinare in Artele Marţiale, decernat de Ministerul Tineretului şi Sportului.
2003-2007- Maestrul Anului- Gold Coast Martial Arts Hall of Fame.
2005- Devine Succesorul celei de-a XX-a Generaţii a Familiei Chen Taiji Quan- Chen Jia Gou- China.
2009- Fondator şi Preşedinte de Onoare al Academiei Chen Taiji Quan- Bucureşti- România.
        - Vicepreşedinte al Federaţiei Mondiale de Kung Fu Tradiţional.
2010- Membru al Echipei Federaţiei S.U.A. Chin Woo.
        - Fondator al Asociaţiei Române de Chen Taiji Quan Tradiţional.
2011- Fondator al Centrului Chen Taiji Quan din S.U.A.

Chen+Taiji+Quan+Florin+Szondi

Chen Taiji Quan in câteva rânduri:

Originea şi natura a cea ce ştim că este astăzi Taiji nu poate fi verificată istoric decât prin preajma secolului al XVII-lea. Documente din această perioadă precizează că, Clanul Chen s-a stabilit in Chen Jia Gou din Provincia Henan. In secolul al XIII-lea, potrivit istoriei Familiei Chen, Chen Bu este considerat a fi fondatorul satului in preajma anului 1374.
In vremurile moderne, popularitatea Stilului Chen Taiji Quan a trecut prin numeroase etape de evoluţie, mai ales in perioada Revoluţiei Culturale(1966-1976). In această perioadă de prefaceri dureroase, Guvernul Chinez a supus marginalizării invăţăturile tradiţionale incluzând, evident, practica Artelor Marţiale. Mulţi Maeştri au fost supuşi atunci oprobiului public şi denunţului.
In epoca Reconstrucţiei(1976-1989), politica de represiune s-a schimbat radical.
Internaţionalizarea Stilului Chen poate fi localizată după anul 1981. In 1983 Maeştrii din satul Chen au primit sprijin total din partea Guvernului Chinez pentru a promova in lume Stilul Chen Taiji Quan.

Chen+Taiji+Quan+Florin+Szondi
     Seminarii Taiji Quan Stilul Chen Tradiţional
                                 România- Noiembrie 2011

Anul acesta il vom avea din nou ca oaspete de onoare pe Maestrul american de origine română Florin Szondi.
Acesta impreună cu Shifu Adina Ghebaru va conduce Seminarul de Taiji Quan stilul Chen Tradiţional ce se va desfăşura in perioada 17-20 Noiembrie in Bucureşti şi 25-27 Noiembrie in Cluj-Napoca.
Maestrul Florin Szondi are o experienţă practică şi pedagogică ce depăşeşte 35 de ani. Este discipol direct al Marelui Maestru Zhu Tiancai şi studiază Stilul Tradiţional in egală măsură sub indrumarea Marilor Maeştri Chen Zhenglei şi Chen Xiaowang. Datorită metodologiei sale de predare, a stilului deschis, a entuziasmului şi generozităţii sale, Maestrul Florin Szondi se bucură de prestigiu internaţional. Toţi practicanţii care au ocazia să-l cunoască pot descoperi in arta sa spiritul autentic al Taiji Quan Chen Tradiţional. El promovează Stilul Chen ca pe o adevărată Artă a Vieţii inspirându-şi studenţii spre o continuă căutare a esenţelor.
Ca şi in anii precedenţi,  temele acestui Seminar se adresează tuturor: incepărori, avansaţi sau viitori instructori.

TEMELE ŞI PROGRAMUL SEMINARULUI BUCUREŞTI 2011

SESIUNEA I

- CELE 18 TEHNICI QIGONG CHEN- DAOYIN TUNA I şi II; 
SETUL DE 13 FORME LAO JIA YI LU

Joi 17 Nov. - Orele 18:00- 21:00- Cele 18 Tehnici QIGONG(DAOYIN TUNA I şi II).
Vineri 18 Nov. - Orele 18:00- 21:00- Setul de 13 Forme- Partea I
Sâmbătă 19 Nov.- Orele 9:00- 12:00- Setul de 13 Forme- Partea a-II-a

SESIUNEA a II-a

SETUL DE 74 FORME- LAO JIA YI LU
TEHNICI DE AUTOAPĂRARE SPECIFICE STILULUI CHEN
RECAPITULAREA AMBELOR SESIUNI

Sâmbătă 19 Nov. - Orele 9:00- 12:00- Setul LAO JIA YI LU- Partea I
                               - Orele 12:00- 17:00- Setul LAO JIA YI LU- Partea a II-a
Duminică 20 Nov.- Orele 9:00-12:00 - Setul LAO JIA YI LU - Partea a III-a
                               - Orele 12:00-17:00-Setul LAO JIA YI LU- Partea a IV-a 
                                                                   - RECAPITULARE

Taxe de participare şi mod de plată
- Inscrierea şi plata până la data de 9 noiembrie 2011
Sesiunea I          - Preţ de participare: 55 Euro
Sesiunea a II-a  - Preţ de participare: 85 Euro
Sesiunea I şi II  - Preţ de participare: 120 Euro
Clase private- 1:30 h- Preţ de participare: 35 Euro/persoană
NOTĂ: -După data de 9 Noiembrie toate preţurile de participare se majorează cu 5 Euro.
              -După data de 17 Noiembrie taxele de participare devin nerambursabile.
Toţi participanţii la Seminar vor primi un tricou gratuit cu insemnele ARCTT.
MEMBRII ACTIVI ŞI PERSOANELE CARE VOR DEVENI MEMBRI ACTIVI AI A.R.C.T.T. PÂNĂ LA DATA DE 9 NOIEMBRIE 2011 VOR BENEFICIA DE REDUCERI DE 25% DIN PREŢUL DE PARTICIPARE LA SEMINAR ŞI DE DREPTUL DE A PARTICIPA LA EXAMENUL DE NIVEL I SAN JI( vezi www.chentaijiorg.ro- AFILIERE).                         
COORDONATORI- INSCRIERI- INFORMAŢII SUPLIMENTARE
BUCUREŞTI:
- SORIN IANCSO           - Telefon: 0747 275 870
- EMIL MOLDOVAN     - Telefon: 0724 333 909
- FLORIN DECIU             - Telefon: 0760 273 383
- FLORIN PISICĂ
CONSTANŢA:
- NECULAI G. DANIEL - Telefon: 0723 999 718
CLUJ-NAPOCA:
- ANDREEA SZONDI    - Telefon: 0724 137 887
A.R.C.T.T.    EMAIL  info@chentaijiorg.ro

Tafta in trafic

eseuri
eseuri
De dragul vremurilor de odinioară, trecute nu apuse, convoc ad-hoc câte un mic cenaclu literar-experimental-artistic la curte. "Voluntari" incă mai sunt, aşa că, ceaiul şi fursecurile fiind on-the-house, urmează distracţia.

Odată, am cerut sprijinul unei "tovarăşe de suferinţă" prezentă la şuetă, pentru un experiment statistic. Pe dată, fără a sta pe gânduri, aceasta acceptă.

Astfel, am rugat-o să imbrace rochia de tafta din vremea tinereţii bunicii mele(rochie aici de faţă), incinsă la brâu cu şalul de blană şi cu "ţilindrul" pe cap, ieşi pe stradă. De-aci incepe totul.

Trecătorii s-au dat in lături ca şi contaminaţi de apariţie. Vreo cinci, intorcând capul, intrară cu dânsul in stâlp, un altul scăpă telefonul intr-un canal deschis iar de fluierături nu mai ţin cont, căci erau fundal.

Prin geamul deschis al portierelor, mulţi se-nchinau(de spaimă!), scuipând in sân. Câţiva copii au izbucnit in lacrimi, uitaţi, ici-colo de adulţi. Aşadar, fără-ndoială, a fost o zi de Gală(gallows), un "condamnat" in Arenă şi Mulţimea aşteptând. Şi uite-aşa, Blestemul-Dar de a fi diferit ne-a intărit Credinţa.

Turism, coşuri şi sacoşe de pe vremuri...

stiati+ca+turism+romanesc
Prin anii'60, britanicii făceau un documentar despre turismul românesc. Intre noi fie vorba, la acea vreme insemna enorm date fiind imprejurările epocii...


Trăiam cu toţii in paradis( ca mediu natural) şi voiam cu orice preţ să scăpăm prin mirişte.


Parcă nu plătim acum ca şi strămoşul Adam care intr-un moment de plictiseală conjugală(metaforic vorbind), se lăsă moale şi dădu ascultare consoartei biblice.

Toate bune şi urâte, insă noi ce facem?...Am avut, am pierdut dar tot a mai rămas destul.

Plecam la plajă cu o carte, o revistă, niscai merinde şi vreo pătură de-o persoană.

Eram vreun soi de Hemingway căci a visa face parte din "bagajul" fiecăruia dintre noi. Sper să vă bucure excursia in timp.

 

Theodor Sperantia - Pantalunii


carti+Carti+satira+si+umor+Umor+românesc+umoristi+romani


Un creştin, pe cât se spune,
Cam de loc de la Gâdinţi,
Vrând şi el să se' nnoiască
Pentru Patru-zeci de Sfinţi,
Hotărăşte ca să'şi facă
De-o cam dată pantaluni,
Dar să-i facă buni să-i aibă
Şi de Paşti frumoşi şi buni.
Merge deci, in târg la Roman,
Cercetează, răscoleşte,
Şi-un postaf cu dungi albastre
In sfârşit işi târguieşte.

                                                             Are acum postaf creştinul,
                                                             Dar un lucru' l dă pe gânduri:
                                                             Să nu-i facă croitorul,
                                                             Pantaluni ca' n alte rânduri;
                                                             Că' n mai multe rânduri bietul
                                                             Pantaluni când poruncise,
                                                            Croitorul' n totdeauna
                                                            Tot prea scurţi ii nimerise

  Merge deci la croitorul,
  Şi de grije vrând a-i da
  Nu cumva iar scurţi să-i facă,
  Ii vorbeşte cam aşa:
  Iată' ţi dau postaf, jupâne
  Mă cunoşti că-s din Gâdinţi,
  Pantaluni să-mi faci dintr' insul
  Pentru Patru-zeci de Sfinţi,
  Patru-zeci de Sfinţi ascultă,
  Vezi, postaf  frumos, in dungi;
  Pentru Dumnezeu vezi, insă
  Să mi-i faci ceva mai lungi.
                               
                                                           Cum vorbeşte omul, insă,
                                                           De postaful lui cu dungi,
                                                           Şi cu grijă ca să-i facă
                                                           Pantaluni destul de lungi,
                                                           Incurcând pe Sfinţi in vorbă,
                                                           Şi' ncurcând pe Dumnezeu
                                                           Croitorul altfel lucrul
                                                           Il pricepe' n gândul său:
                                                           Lui ii pare că biet omul
                                                           Poate' n mintea lui săracă
                                                           Sfinţilor vrea, pantaluni,
                                                          Şi lui Dumnezeu să-i facă.


Deci intreabă croitorul:
- Vrei să-ţi fac chiar pentru Sfinţi?
- Da, da, da, mai este vorbă,
Zice omul din Gâdinţi.
Pentru Sfinţi, mă rog, jupâne,
Căci aşa mi-e gustul mie;
Pentru Dumnezeu, vezi, insă,
Ca mai lungi ceva să fie.
- Bine, croitorul zice,
Dacă' ţi este aşa pe plac
Lasă atunci postafu-aice
Şi m' apuc eu de ţi-i fac.
                                                          Bine, zice croitorul,
                                                         Şi postaful omul' l lasă;
                                                         Unu' ncepe să croiască
                                                         Celălalt se duce- acasă.
                                                         Deci lucrează croitorul
                                                         Cam de joi şi până luni;
                                                         Face patru-zeci şi una
                                                         De părechi de pantaluni
                                                         Patru-zeci mai mărunţele
                                                         Sfinţilor pe gândul său,
                                                         Iar a patru-zeci şi una:
                                                         Mai lunguţi lui Dumnezeu.

Când mai vine iar la Roman
Omul nostru din Gâdinţi
Pantalunii să' şi ia gata
Pentru Patru-zeci de Sfinţi,
Croitorul cum il vede
Zice: hei, bine-ai venit,
Căci cu Sfinţii Dumitale,
Drept să-ţi spun, m' am zăpăcit
Ştii, o zi' ntreguţă' ntreagă
Mi-am pierdut' o cu croeala,
Iar cusutul şi' ncheiatul
Dracu' i ştie socoteala.
                             
                                                     - Ei, şi cum, intreabă omul,
                                                     După cum te văd pe spus,
                                                     Par' că vrei să' mi spui că incă
                                                     Pantalunii gata nu-s?
                                                      - Ba sunt gata, dar gândeşte
                                                      Muncă, frate, ce-am avut!
                                                     Numai găuri câte fost-au,
                                                     Numai nasturi ce-am cusut!

- Ei, au fost cum e să fie,
Cum se cere negreşit;
Ce te plângi aşa, jupâne,
Dă-i să' i văd cum au ieşit.
- Da, i-aduc; dar cum să iasă,
Au ieşit destul de bine,
Au ieşit că pot eu singur
Să mă laud chiar pe mine.
Cu aste vorbe croitorul
Dă să-i cate
Să-i arate
Iară omul il aşteaptă
Şi cu gândul se tot bate
Ce fel fi-vor pantalunii
Din postaful lui cu dungi?
Fi-vor nimeriţi ei bine?
Fi-vor ei destul de lungi?

                                                      Când gândeşte el mai bine,
                                                      Croitorul iată vine
                                                      Şi-i aduce vraf, grămadă
                                                      Pantalunii ca să-i vadă
                                                       Iar apoi când croitorul
                                                     Tot părechi, părechi ridică,
                                                     Omul stă, holbează ochii
                                                     Par' că n' are ce să zică
                                                    - Şi ce-i asta? intreabă' urmă
                                                    Omul nostru din Gâdinţi.
                                                     Pantaluni, răspunde celalt
                                                     Pentru patru-zeci de sfinţi
                                                     - Cum?! Dar pentru Dumnezeu, bre?!
                                                    Din postaful meu cu dungi?!...
                                                    - Da, da, sunt şi pentru dânsul,
                                                    Iată-i ici, ceva mai lungi...

                                                                           Th. D. Speranţia

Civilizaţii, naţiuni, popoare, populaţii

Preambul:
Caracterele pruncilor fiecărei spiţe intră in grija iniţiaţilor in educaţie. Fiecare naţie se opreşte cu evoluţia când işi atinge propria limită. Cei care au rămas Civilizaţii, şi-au educat caracterele rezultând de aici Modele. Cei care mai aşteaptă incă, au rămas doar populaţii.
Model de civilizaţie, China, cu peste 200 de milioane de şcolari, are grijă de viitor.
Florin+Szondi+Shifu+eseuri
Florin+Szondi+Shifu+eseuri
Iniţierea micuţilor incepe sever:"Mens sana in corpore sano".Spiritul liber şi trupul viguros. Zâmbetul candid al micuţilor răsplătind din plin strădania Maestrului,Shifu Florin Szondi, asemenea lui Master Yoda cu micii padawan-i. Vă las plăcerea descoperirii multor surprize, căci nimeni n-a fost vreodată Profet in Ţara sa.

Metaux rares et pierres precieuses

Metaux rares et pierres precieuses, Collection Sciences et Voyages, Paris,  Autor: G. Kerormel  An aparitie 1926, cuprins relevant pentru cu...