Sunday, December 28, 2014

Awesome friendship quotes

citate+photo+art
Awesome friendship quote about the deep bond that makes people feeling better inside. A friend is like a family member, you trust him, you love him and he'll never let you down or behind, enjoy the quote and find out who your friends are.

Monday, December 22, 2014

Legatura originala pentru carti

De multe ori avem risipite carti, harti diverse planuri prin tot locul. Pentru a le pune laolalta este necesar sa le putem lega. In acest tutorial vom detalia cum putem lega estetic si eficient printr-o legatura originala pentru carti toate materialele necesare.
carti+DO+IT+YOURSELF+HOW+TO+tutoriale+Books+of+art+carti+arta+bibliofilie
Figura1
Pentru inceput luam doua dreptunghiuri de lemn subtire cu dimensiunile prestabilite de necesitati.
Se trec prin ulei de nuca dupa care se ceruiesc sau si mai potrivit ar fi sa se lacuiasca ori sa se unga cu ulei tehnic.
In timp ce se usuca la aer curat luam o bucata de arama. Decupam in patru exemplare una dintre piesele A din figura 1 sau altele dupa bunul plac.
carti+DO+IT+YOURSELF+HOW+TO+tutoriale+Books+of+art+carti+arta+bibliofilie
Figura2
De-a lungul marginii a-b facem 6-10 gauri, daca arama nu este groasa aceste gauri pot fi impodobite cu genul de butoni rapizi estetici si functionali pe care-i poate monta un cizmar sau chiar voi daca aveti uneltele speciale necesare.
Pe toate celelalte piese A se fac gaurele la distante egale pentru cuisoare.
In continuare se taie o banda din acelasi material cea din figura 2 marcata cu litera B, fiind destinata cotorului legaturii cu lungimea necesara in functie de gabaritul documentelor in cauza. Largimea va fi variabila in functie de grosimea pachetului destinat  legarii.
Gauriti in continuare cu un numar de gauri egal cu al celor 4 piese A, grupate ca sa corespunda gaurilor din aceste piese ca in figura 2 (fie ca punem sau nu butoni rapizi).
Pe axa "c-d" a piesei se fac gauri la distanta de 1 cm fiecare.
carti+DO+IT+YOURSELF+HOW+TO+tutoriale+Books+of+art+carti+arta+bibliofilie
Figura3
In continuare, se decupeaza din arama foarte fina banda C din figura 3 la fel de lunga precum banda B dar de doua ori mai lata decat aceasa.
Se fac gauri corespunzatoare celor de pe banda B.
Urmatoarea operatie este decuparea pieselor D din figura 4 sau asemanatoare care se gauresc la randul lor pentru cuisoare.
carti+DO+IT+YOURSELF+HOW+TO+tutoriale+Books+of+art+carti+arta+bibliofilie
Figura4
Urmeaza confectionare inchizatorilor cu cate 2 piese fiecare E si F din figura 5. Le incheiem pe toate ca in figura 6 batandu-le cu cuie de tapiterie cu capul rotund de arama.
carti+DO+IT+YOURSELF+HOW+TO+tutoriale+Books+of+art+carti+arta+bibliofilie
Figura5
Se adauga banda C facandu-se ciucure sau funda intocmai ca in figura 7 la fiecare catarama de siret. Astfel, legatura propriu-zisa este gata si o putem impodobi dupa bunul plac.
carti+DO+IT+YOURSELF+HOW+TO+tutoriale+Books+of+art+carti+arta+bibliofilie
Figura6
Desfacand sireturile se poate regla astfel grosimea dupa necesitati. Acest ansamblu se poate agata undeva in locuinta pentru a impodobi locul (figura8).
carti+DO+IT+YOURSELF+HOW+TO+tutoriale+Books+of+art+carti+arta+bibliofilie
Figura7
Ramane acum sa randuim arhiva si documentele destinate.
Prima metoda:
Se fac dosare de carton trainic si de diferite culori. Cu o taietura de foarfeca sau de cutter facem la colturi scobituri sau taieturi rotunde.
Aceste dosare vor fi prinse de banda C prin legaturi de sfoara imprastiate pe toata largimea ca in figura 9.
carti+DO+IT+YOURSELF+HOW+TO+tutoriale+Books+of+art+carti+arta+bibliofilie
Figura8
Astfel va fi posibil sa clasam diferite hartii, documente iar fiecare dosar va putea fi inchis singur cu ajutorul unor elastice adaugate la capete pe colturi.
carti+DO+IT+YOURSELF+HOW+TO+tutoriale+Books+of+art+carti+arta+bibliofilie
Figura9
A doua metoda:
Pentru colectii de genul: fotografii, desene, ierbare, etc. se procedeaza astfel:
In loc de piesa C(figura10) se pot atasa 2. Fiecare dintre marginile 2,3,4 vor fi impodobite cu un siret trecut prin 2 gauri.
carti+DO+IT+YOURSELF+HOW+TO+tutoriale+Books+of+art+carti+arta+bibliofilie
Figura10
Se intareste una dintre margini cu o banda gumata(figura11) si se fac 2 gauri destinate in lungimea 1. Se vor aduna atunci foile in 3 pachete legate cu sireturi de matase (figura12).
carti+DO+IT+YOURSELF+HOW+TO+tutoriale+Books+of+art+carti+arta+bibliofilie
Figura11
Grosimea benzii gumate va ingadui sa lipim de foi fotografii sau plante uscate pentru ierbar de ex. fara a deforma legatura. Deslegand unul din sireturile de matase se va putea adauga intotdeauna o noua fila dupa trebuinta.
carti+DO+IT+YOURSELF+HOW+TO+tutoriale+Books+of+art+carti+arta+bibliofilie
Figura12
Sfat util: O asemenea legatura este ceva unic si scump atunci, daca tot va apucati de experiment nu faceti doar una, faceti macar 4. Trei le puteti valorifica pentru a va acoperi cheltuielile si munca iar castigul va fi o carte gratis, spor la munca :)

Tehnica scrierii artistice

carti+carti+mestesuguri+carti+tehnica+educatie+DO+IT+YOURSELF+HOW+TO+stiati+ca+scrisul+romanesc+editura+Tehnica
Scrierea, cifrele, suportul pentru scriere si uneltele de scris- produse ale mintii omenesti- continua sa ocupe un loc important in toate manifestarile culturale si stiintifice.
De-a lungul istoriei, popoarele au inventat diferite semne cu ajutorul carora notau fapte, intamplari, idei.

Obiecte simbolice cum sunt o pasare, un soarece, o sageata si o broasca mentionate de Herodot, alcatuiau mesajul scitilor catre Darius, regele persilor, cand a pornit expeditia impotriva lor.
Si astazi sunt cunoscute semne simbolice ca porumbelul alb al lui Picasso, flamura alba ridicata pe front si altele.

Semnele mnemonice, de asemenea sisteme primitive de scriere care au fost intalnite in multe parti ale lumii, sunt reprezentate de nodurile de sfoara, raboj, etc.
Pictografia si ideografia au permis oamenilor sa dea unui desen o valoare aproximativ fonetica, ajungand la un pas de alfabet.
Ideografia in zilele noastre este reprezentata de semnele de circulatie, semnele din aritmetica, chimie astronomie, etc.

Scrierea hieroglifica egipteana a fost descifrata abia in anul 1822 de catre Champollion. Aceasta scriere era constituita dintr-un complex de semne format din: pasari, animale, pesti, etc., ce erau asternute pe papirus de catre scribi aflati in pozitie sazand, cu picioarele incrucisate si cu tablita sprijinita pe genunchi. Scrierea hieratica egiptena se realiza de la dreapta spre stanga.
Tehnica scrierii artistice evolueaza in epoca scrierii cuneiforme folosite prin anul 3100 i.e.n. prin locurile unde actual se gaseste Kuweitul. acest sistem de scriere era constituit din semne de forma unor cuie si se practica de obicei in picioare, cu tablita in mana stanga.
Instrumentul de scriere era o bucata de trestie sau un lemn rotund ascutit, iar scrierea se citea de la stanga spre dreapta.

Vechea scriere chineza este o scriere ideografica ce s-a pastrat pana in zilele noastre. Directia de scriere pe acelasi rand era de sus in jos iar randurile se succedau de la dreapta la stanga.
Sensul unui cuvant in limba vorbita se schimba dupa pozitia sa in cuprinsul frazei, dupa gestul care-l insoteste si dupa inaltimea muzicala a tonului. Dictionarul realizat prin secolul al XV-XVI lea al e.n. contine 44.000 de ideograme. 
Treptat numarul lor a fost redus iar in prezent se scrie pe orizontala concomitent cu popularizarea noului alfabet cu litere latine.
Scrieri ideografice mai sunt si cele folosite in Insula Pastelui, scrierea Maya, etc. 

Scrierea silabica a devenit posibila cand nivelul cultural a fost mai ridicat si spiritul de observatie mai accentuat. astfel s-a ajuns sa se inteleaga ca un cuvant este format din sunete ce se pronunta printr-o singura deschidere a buzelor, deci in silabe.
Desigur astfel se reduce numarul semnelor si scrierea devine accesibila unui cerc mai larg de oameni. In aceasta categorie intra scrierile japoneza, cipriota, s.a.

Alfabetul este urmarea fireasca a unei indelungate evolutii cel fenician avand meritul de a fi dat nastere tuturor scrierilor alfabetice in general. Scrierea cursiva feniciana care a aparut pe la inceputul anului 500 i.e.n. se realiza cu ajutorul a 22 de semne pe tablite de calcar, ulcioare sau papirus, de la dreapta la stanga pe orizontala.
Datorita legaturilor comerciale ale fenicienilor, alfabetul s-a raspandit din apus pana in rasaritul indepartat, aparand alte tipuri de scrieri cu diferentieri pronuntate fata de cea feniciana asa cum le cunoastem si astazi: scrierile siriene, alfabetul ebraic, scrierea brahmi, alfabetul arab, etc.

Alfabetul consonantic si vocalic grecesc dovedeste cert originea sa feniciana prin ordinea literelor, formele apropiate si semne deosebite pentru vocale. Constructia literelor grecesti a evoluat continuu pentru ca in secolul al V-lea e.n. sa fie adoptat un alfabet complet. In secolul al IV-lea i.e.n. apare forma cursiva cu trasare mai rapida.

O alta etapa a dezvoltarii scrierii artistice o constituie aparitia alfabetului latin ca o varianta a celui grecesc. Introdus prin intermediul etruscilor, alfabetul latin s-a impus destul de repede, adaptarea fiind usoara, limba latina avand mai putine consoane decat greaca. Din alfabetele grecesti arhaice au fost preluate sunete, unele au fost modificate, altele reasezate.
In locul vechilor denumiri, latinii au desemnat literele dupa sunetul lor. Ca si grecii, vechii romani foloseau in scrierea artistica monumentala numai litere capitale din care au derivat literele mari de tipar. Minusculele au aparut abia in secolul al V-lea e.n., dezvoltandu-se diferit la fiecare natiune.

Reforma scrierii realizata de Carol cel Mare in anul 789 a determinat o raspandire puternica a minusculelor in Franta, Germania si Italia inlocuind treptat celelalte forme, pana la aparitia scrierii gotice a carei raspandire a fost si mai mare.

Din timpul literelor gotice a aparut creionul cu plumb, aur, argint sau arama. Cu stilul de os sau metal romanii scriau pe tablite cerate, folosind partea ascutita la scris, iar cealalta la netezirea suprafetei.
Pe papirus s-a scris cu calamusul de trestie, apoi cu penelul si cu stramosul penitei- calamusul de bronz. Pe pergament si hartie se scria cu pene de gasca (cele mai scumpe erau cele de barza sau de corb) care au fost folosite pana in secolul al XIV-lea, cand a aparut penita din fier.

Cerneala la romani se prepara din negru de fum, clei si apa: Plinius a imbunatatit-o adaugandu-i otet pentru cresterea aderentei. Mai tarziu s-a folosit cerneala de sepia si o solutie adusa din orient asemanatoare cu tusul chinezesc. Cerneala apropiata de cea actuala se fabrica din sulfat de fier si carbunele provenit din ghinda de stejar.

La inceputul secolului al XI-lea incepe folosirea hartiei, iar pe la mijlocul aceluiasi secol, tiparul faciliteaza extinderea cititului si a scrisului.

Tehnica scrierii artistice a fost revolutionata datorita faptului ca gravori de litere, oameni de stiinta si de arta din timpul Renasterii au fost animati de dorinta de a patrunde in lumea proportiilor construind litere. Printre cei care au elaborat scheme de constructie pentru a crea armonia si proportia literelor au fost si matematicianul Luca Paciole sau Leonardo da Vinci, al carui alfabet este cunoscut sub denumirea de scriere arhitecturala.

Respectul pentru logica, echilibru si proportia corpului omenesc sunt ilustrate in literele construite de Geoffroy Tory sau Albert Durer. Mai tarziu formele literelor au capatat unduirea caligrafica cu grosimi diferite, ca scrierea cursiva engleza sau trasaturile rapide ale scrierii din zilele noastre.

In Tara Romaneasca alfabetul latin a fost intrebuintat inca din timpul dacilor da catre constructorii romani trimisi lui Decebal. In anul 1863 alfabetul latin devine cel oficial si cu acest prilej, se adapteaza semne diacritice unor litere pentru a se nota sunetele ă, î, ş, ţ, care nu existau in limba latina. La noi sunt destul de cunoscute si formele de scriere cu caractere vechi.

Alfabetul chirilic care deriva din scrierea greaca a fost conceput in jumatatea a doua a secolului al IX-lea de catre Chiril Constantin impreuna cu fratele sau Metodiu, fiii unui functionar bizantin din Salonic.
In timpul lui Petru cel Mare, alfabetul a fost redus la 34 de semne iar dupa Revolutia din Octombrie a fost din nou supus unei reforme.. Cu ambele modificari acest alfabet este utilizat de catre bulgari, sarbi, muntenegreni. In Moldova si in Tara Romaneasca alfabetul chirilic a fost folosit din secolul al XIV-lea pana in anul 1863 cand a fost inlocuit cu cel latin.

Cifrele pe care noi le numim "arabe" spre a le deosebi de cele "latine", arabii le numesc "indiene"(hindi) pentru ca acestia le-au imprumutat de la indieni. Pana in secolul al XIII-lea in Europa occidentala se foloseau cifrele romane, in Bizant cifrele grecesti iar in Tarile Slave cele chirilice. Scrierea cifrelor la romani necesita prea multe semne pentru numerele cu o valoare mai mare. Ele se mai folosesc si astazi pentru numere mai mici. Primele cifre arabe au aparut in Italia datorita negutatorilor florentini generalizandu-se in secolul al XV-lea in occident si in secolul al XIX-lea in orient.

Autorii studiului pentru tehnica scrierii artistice sunt V.R. Iacobescu si V.V. Iacobescu iar cartea a aparut in 1989 la Editura Tehnica avand 192 pagini bogat ilustrata cu planse.



Sunday, December 21, 2014

Citat despre uitare

citate+photo+art+eseuri+educatie
Uitarea semnifica in gradul cel mai inalt si constructiv-primenitor puterea de a ierta. 
"Pentru că le voi ierta nelegiuirile, și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele și fărădelegile lor". Evrei 8:12
Daca pacatele si faradelegile sunt irevocabil iertate si uitate cu conditia de a le recunoaste si a-ti parea rau fara a le mai repeta vreodata atunci salvarea noastra are loc odata cu constientizarea acestei alternative la suferinta provocata de conflicte interioare sau exterioare.
Acest citat despre uitare m-a inspirat sa amintesc despre libera optiune de a ramane captivi unui tipar mental morbid sau de a ne elibera de bunavoie traind in echilibru cu oferta generoasa a principiilor teocratice adanc ingropate pentru a nu produce efecte de trezire si renuntare la obiceiuri patologice cu consecinte peste generatii.
Auzim in jur semeni de-ai nostri exprimand o contradictie in termeni pe care neglijeaza a o analiza: "Eu iert dar nu uit" lucru de altfel imposibil, daca ierti, uiti definitiv. 

Saturday, December 20, 2014

Cats of Bucharest photography

Bucuresti+photo+art

Bucuresti+photo+art
Cats of Bucharest are sociable and educated ready to keep up with a new friendship. Can't stop adding a famous quote about these adorable creatures:
“That's the great secret of creativity. You treat ideas like cats: you make them follow you.”
Ray Bradbury (author, Fahrenheit 451)

Friday, December 19, 2014

Fructul nu cade departe de pom

Romanian proverbs and sayings translated for a better understanding of the spiritual heritage of the great people who lived and will live here in Romania.
citate+photo+art

The Hermitage Leningrad Western European Art

albume+artă+Books+of+art+carti+carti+arta+photo+art
albume+artă+Books+of+art+carti+carti+arta+photo+art
albume+artă+Books+of+art+carti+carti+arta+photo+art
albume+artă+Books+of+art+carti+carti+arta+photo+art
albume+artă+Books+of+art+carti+carti+arta+photo+art
albume+artă+Books+of+art+carti+carti+arta+photo+art
albume+artă+Books+of+art+carti+carti+arta+photo+art
Album de arta The Hermitage Leningrad Western European Art-Paintings, drawings, sculptures, publicat de Aurora Art Publishers-Leningrad, an aparitie 1984, 336 pagini, format 35x27, supracopera si caseta de protectie. Pentru doritori albumul este disponibil.

Istoria timpurie a Departamentului de Arta Occidentala Europeana se aseamana intrucatva chiar cu istoria Leningradului. Precum Sankt Petersburg a rivalizat cu cele mai somptuoase si luxoase capitale ale Europei, tot asa colectiile de opere de arta Apuseana, colectie inceputa in anul 1764- data oficiala a fondarii Ermitajului, nu a avut nevoie decat de doua decade ca sa ajunga opulenta si varietatea care au plasat-o alaturi de cele mai faimoase colectii europene.

Exponate izolate de arta europeana si-au gasit locul in Rusia in etapele istorice precedente, mai ales in timpul domniei lui Petru cel Mare dar aparitia colectiilor consistente a inceput propriu-zis in a doua jumatate a secolului al optsprezecelea.

Achizitiile timpurii facute de Ecaterina a doua aveau menirea de a decora somptuoasele apartamente ale imensului Palat de Iarna dar in scurt timp, colectia Imperiala a crescut depasind functiunea decorativa devenind un muzeu veritabil, nucleul insusi al viitorului Ermitaj.

Dezvoltarea Muzeului a fost uimitoare si rapida astfel incat primul catalog tiparit la zece ani dupa infiintarea colectiei numara deja 2080 de picturi iar peste inca un deceniu, galeria de pictura continea 2568 de panze.

Succesul colectiei Imperiale a constat si in circumstantele de achizitie ale primelor exponate. In 1764 Ecaterina a doua primeste 225 de picturi ale maestrilor olandezi si flamanzi in schimbul unei datorii fata de trezoreria Imperiului Rus a negustorului berlinez Gotzkowsky.

Aceste capodopere fusesera colectionate pentru Friedrich al doilea al Prusiei care, stramtorat fiind in urma Razboiului de sapte  ani isi luase gandul de la a le mai achizitiona.

Cu resurse financiare nelimitate la dispozitia sa, Imparateasa Ecaterina a doua nu pregeta sa largeasca impresionanta colectie a muzeului.

Albumul reflecta pe deplin splendoare inegalabila a geniului artistic al Maestrilor artei si ofera o calatorie in universul creatiei.

Friday, November 28, 2014

Almanah Magazin

almanahuri+almanah+Magazin+colectii+reviste+vintage

Almanah Magazin din anii: 1961, 1962, 1069, 1971, 1972, 1974, 1975, 1977, 1978, 1979, 1982, 1983, 1985, 1986, 1988, 1989, 1990. Pentru cei interesati amanunte aici.

Saturday, October 18, 2014

Maria Cernovodeanu Metoda de pian

carti+carti+muzica+Partituri+muzicale+educatie
Autor: Maria Cernovodeanu Editura: Editura Muzicala a Uniunii Compozitorilor din R.P.R An aparitie: 1959 Prefata: Autorului Tiraj: 3160 exemplare, hartie semivelina mata. Numar pagini: 198

carti+carti+muzica+Partituri+muzicale+educatie
carti+carti+muzica+Partituri+muzicale+educatie
carti+carti+muzica+Partituri+muzicale+educatie

Friday, October 17, 2014

Science et Vie No. 352, Ianuarie 1947

reviste+vintage+Science+et+Vie
Science et Vie No. 352, Ianuarie 1947, noutati despre stiinta solului, meteorologie, camuflajul in mare si avionul de prospectii de bogatii miniere.

Corespondenta presedintelui Consiliului de Ministri al URSS cu presedintii SUA si cu primii ministri ai Marii Britanii din timpul marelui razboi pentru apararea patriei 1941-1945

carti+carti+istorie+carti+politica+Cărţi+Rare+Editura+de+Stat

An aparitie 1958 la Bucuresti, Editura de Stat pentru literatura politica

Traducere dupa originalul in limba rusa aparut in anul 1957.

Tiraj 18250 exemplare cartonate cu supracoperta.

Volumul I, 500 pagini, cuprinde corespondenta lui I.V. Stalin cu W. Churchil si C. Attlee.

Volumul II, 364 pagini, cuprinde corespondenta lui I.V. Stalin cu F. Roosvelt si H. Truman.

Sunday, October 5, 2014

Gerard Klein Seniorii razboiului

carti+carti+science-fiction+carti+sf+carti+si+publicatii+science-fiction+Science+Fiction+sf+colectia+Penita+Editura+Univers
Gerard Klein Seniorii razboiului, numarul 1 din inconfundabila colectie "Penita", apare in anul 1975 la Editura Univers in
"Colectia romanelor stiintifico-fantastice", traducere Vladimir Colin, tiraj 51.130 exemplare, lector Marcel Aderca, tehnoredactor Victor Masek, 214 pagini.

Alte titluri disponibile din colectie:

1) Isac Asimov- Soarele gol(nr.2), traducere Florin Ionescu, tiraj 73.130 exemplare, 238 pagini

2) Villiers de L'Isle Adam- Viitoarea Eva(nr.3), traducere de Mihai Elin, prefata de Ion Hobana, tiraj 58.130, 326 pagini.

3) Michael Crichton- Germenul Andromeda(nr.4), traducere de Margareta Dan, tiraj 40.130 exemplare, 270 pagini.

4) Herbert W. Franke- Reteaua gandurilor(nr.5), traducere de Elena Andrei si I.M.Stefan, tiraj 30115 exemplare, 212 pagini.

5) Edward Page Mitchell- Omul de cristal(nr.6), traducere de Margareta Dan, 340 pagini.

6) Francois Clement- Asa s-a nascut o insula(nr.7), traducere de Alexandra Cunita-Vladut, 396 pagini.

7) Isaac Asimov- O piatra pe cer(nr.8), traducere de Mariana Tupan, 236 pagini.

8) Antologie de Ion Covaci- Salmugra(nr.9), traducere de Ion Covaci si Nina Antonescu, 442 pagini.

9) John Brunner- Rabdarea timpului(nr.10), traducere de Vladimir Colin si I.Pascal, 192 pagini.

10) Herbert W. Franke- Zona zero(nr.11), traducere de Peter Sragher, 214 pagini.

11) A.E.Van Vogt- Razboiul impotriva rulilor(nr.12), traducere de Ruxandra Vasilescu-Potlog, 206 pagini.

12) Isaac Asimov- Caverne de otel(nr.13), traducere de Ruxandra Todiras, tiraj 50.150 exemplare, 254 pagini.

13) Lino Aldani- Eclipsa 2000(nr.14), traducere de Doina Oprita, 348 pagini.

14) Karel Capek- Fabrica de absolut(nr.17), traducere de Jean Grosu, 190 pagini.

Tuesday, September 30, 2014

Al. Cazaban Destept baiat

carti+Carti+satira+si+umor

"Destept baiat" apare in 1961 intr-un tiraj de 25 145 exemplare brosate, exemplarul contine autograful autorului, nr. pagini 420. Editia reprezinta o culegere de schite si povestiri din opera autorului. La gruparea bucatilor alese s-a tinut seama de sumarul volumelor aparute si de prima aparitie in volum.Pentru amatori este disponibil aici.

Monday, September 29, 2014

Povestiri stiintifice 1941

carti+carti+tehnica+educatie
Ion Ionescu-"Povestiri Stiintifice, conferinte si articole de popularizarea stiintelor", an aparitie 1941, Editura Ziarului Universul, 271 pagini, volumul disponibil aici.

Tuesday, September 9, 2014

Partitura muzicala interbelica

Partituri+muzicale
"Vreau sa uit", partitura muzicala interbelica aparuta in Revista Apropo Tanase, Editura Armonia din Bucuresti, Strada Coltei, No. 15 pe atunci. Simpaticul, talentatul si inspiratul compozitor Gherase Dendrino lanseaza la inceputul anului 1936 succesele sale rasunatoare in aceasta revista. Versurile sunt semnate de N. Kiritescu iar interpretarea este realizata de Dra. Maud Mary, vedeta Teatrului Carabus de la acea epoca.

Comandor Inginer Andrei Ioan-Curs de automobile 1946

carti+carti+mestesuguri+carti+tehnica+Cărţi+Rare+DO+IT+YOURSELF+educatie+HOW+TO+carti+automobilism
Lucrarea autorului Comandor Inginer Andrei Ioan "Curs de automobile" apare in anul 1946 la Editura SOCEC si reprezinta materialul intocmit in conformitate cu Programul analitic al Cursurilor Teoretice si Practice ce urmau a se preda la toate scolile de stat si particulare de la acea vreme.

Este structurat in 12 parti din care posed numai sase, cinci legate si al saselea brosat:

1) Sasiul si caroseria
2) Motorul, vol. I
3) Motorul, vol. II
4) Alimentarea si carburatia
5) Aprinderea
6) Ungerea si racirea.
Total pagini 552.

Monday, August 18, 2014

Ion Creangă şi teoria jocurilor

Referinţele la originile Teoriei Jocurilor au fost trasate de către savanţi tocmai în timpuri presitorice. Este foarte interesant de constat că unele situaţii descrise în Biblie sunt rezolvate în conformitate cu tezele teoretice moderne din Teoria Jocurilor.
http://valungureanu.toateblogurile.ro/2011/07/30/ion-creanga/Teoria Jocurilor ca subdomeniu al matematicii este relativ tânără. Istoria modernă începe odată cu publicarea în 1944 a monografiei “Theory of Games and Economic Behavior“, scrisă de matematicianul John von Neumann şi economistul Oskar Morgenstern. În scurta perioada de timp care a trecut de atunci, Teoria Jocurilor a cunsocut perioade de ascendenţă şi descendenţă. Totuşi, despre importanţa acestui domeniu al matematicii aplicate spune mult şi faptul că cercetările ale 9 dintre specialiştii din Teoria Jocurilor au fost distinse cu Premiul Nobel pentru Economie.
Se observă o careva tendinţă de a evidenţia în lucrări artictice situaţii care pot fi referite la Teoria Jocurilor. În majoritatea cazurilor, savanţii ţin să se refere la opere autohtone, afine cu provenienţa naţională a cercetătorilor. Şi în literatura română pot fi evidenţiate asemenea exemple. Unul dintre ele ţine de nuvela „Cinci pâini” scrisă de Ion Creangă în 1883, exemplu asupra căruia vreau să mă opresc în continuare.

Ion Creangă descrie o situaţie care poate fi interpretată ca joc strategic de trei jucători, soluţia căruia este echilibrul Nash. Succint esenţa situaţiei se rezumă la următoarele: „Doi drumeţi au câte 3 şi 2 pâini, respectiv. La un popas, împart pâinile în mod egal cu un al treilea drumeţ, care îi răsplăteşte cu 5 lei. Drumeţul cu 3 pâini împarte leii (sie şi celui cu 2 pâini) proporţional cu pâinile pe care le-au avut iniţial. Cel cu 2 pâini e nemulţumit şi doreşte împărţire egală. Judecătorul oferă soluţia justă: 4 lei celui cu 3 pâini şi doar 1 celui cu 2 pâini”.
De fapt, ar fi păcat să nu inserez textul original al nuvelei pentru a putea fi eventual recitit.

"Doi oameni, cunoscuţi unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum. Unul avea în traista sa trei pâni, şi celalalt două pâni. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiţi pletoase, lângă o fântână cu ciutură, scoate fiecare pânile ce avea şi se pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare.
Tocmai când scoaseră pânile din traiste, iaca un al treile drumeţ, necunoscut, îi ajunge din urmă şi se opreşte lângă dânşii, dându-le ziua bună. Apoi se roagă să-i deie şi lui ceva de mâncare, căci e tare flămând şi n-are nimica merinde la dânsul, nici de unde cumpăra.
Poftim, om bun, de-i ospăta împreună cu noi, ziseră cei doi drumeţi călătorului străin; căci mila Domnului! unde mănâncă doi mai poate mânca şi al treilea.
Călătorul străin, flămând cum era, nemaiaşteptând multă poftire, se aşază jos lângă cei doi, şi încep a mânca cu toţii pâne goală şi a be apă rece din fântână, căci altă udătură nu aveau. Şi mănâncă ei la un loc tustrei, şi mănâncă, până ce gătesc de mâncat toate cele cinci pâni, de parcă n-au mai fost.
După ce-au mântuit de mâncat, călătorul străin scoate cinci lei din pungă şi-i dă, din întâmplare, celui ce avusese trei pâni, zicând:
Primiţi, vă rog, oameni buni, această mică mulţămită de la mine, pentru că mi-aţi dat demâncare la nevoie; veţi cinsti mai încolo câte un pahar de vin, sau veţi face cu banii ce veţi pofti. Nu sunt vrednic să vă mulţămesc de binele ce mi-aţi făcut, căci nu vedeam lumea înaintea ochilor de flămând ce eram.
Cei doi nu prea voiau să primească, dar, după multă stăruinţă din partea celui al treilea, au primit. De la o vreme, călătorul străin şi-a luat ziua bună de la cei doi şi apoi şi-a căutat de drum. Ceilalţi mai rămân oleacă sub răchită, la umbră, să odihnească bucatele. Şi, din vorbă în vorbă, cel ce avuse trei pâni dă doi lei celui cu două pâni, zicând:
Ţine, frate, partea dumitale, şi fă ce vrei cu dânsa. Ai avut două pâni întregi, doi lei ţi se cuvin. Şi mie îmi opresc trei lei, fiindc-am avut trei pâni întregi, şi tot ca ale tale de mari, după cum ştii.
Cum aşa?! zise celălalt cu dispreţ! pentru ce numai doi lei, şi nu doi şi jumătate, partea dreaptă ce ni se cuvine fiecăruia? Omul putea să nu ne deie nimic, şi atunci cum rămânea?
Cum să rămâie? zise cel cu trei pâni; atunci aş fi avut eu pomană pentru partea ce mi se cuvine de la trei pâni, iar tu, de la două, şi pace bună. Acum, însă, noi am mâncat degeaba, şi banii pentru pâne îi avem în pungă cu prisos: eu trei lei şi tu doi lei, fiecare după numărul pânilor ce am avut. Mai dreaptă împărţeală decât aceasta nu cred că se mai poate nici la Dumnezeu sfântul…
Ba nu, prietene, zice cel cu două pâni. Eu nu mă ţin că mi-ai făcut parte dreaptă. Haide să ne judecăm, şi cum a zice judecata, aşa să rămâie.
Haide şi la judecată, zise celălalt, dacă nu te mulţămeşti. Cred că şi judecata are să-mi găsească dreptate, deşi nu m-am târât prin judecăţi de când sunt.
Şi aşa, pornesc ei la drum, cu hotărârea să se judece. Şi cum ajung într-un loc unde era judecătorie, se înfăţoşează înaintea judecătorului şi încep a spune împrejurarea din capăt, pe rând fiecare; cum a venit întâmplarea de au călătorit împreună, de au stat la masă împreună, câte pâni a avut fiecare, cum a mâncat drumeţul cel străin la masa lor, deopotrivă cu dânşii, cum le-a dat cinci lei drept mulţămită şi cum cel cu trei pâni a găsit cu cale să-i împartă.
Judecătorul, după ce-i ascultă pe amândoi cu luare aminte, zise celui cu două pâni:
Şi nu eşti mulţămit cu împărţeala ce s-a făcut, omule?
Nu, domnule judecător, zise nemulţămitul; noi n-am avut de gând să luăm plată de la drumeţul străin pentru mâncarea ce i-am dat; dar, dac-a venit întâmplarea de-aşa, apoi trebuie să împărţim drept în două ceea ce ne-a dăruit oaspetele nostru. Aşa cred eu că ar fi cu cale, când e vorba de dreptate.
Dacă e vorba de dreptate, zise judecătorul, apoi fă bine de înapoieşte un leu istuialalt, care spui c-a avut trei pâni.
De asta chiar mă cuprinde mirare, domnule judecător, zise nemulţămitul cu îndrăzneală. Eu am venit înaintea judecăţei să capăt dreptate, şi văd că dumneata, care ştii legile, mai rău mă acufunzi. De-a fi să fie tot aşa şi judecata dinaintea lui Dumnezeu, apoi vai de lume!
— Aşa ţi se pare dumitale, zise judecătorul liniştit, dar ia să vezi că nu-i aşa. Ai avut dumneata două pâni?
— Da, domnule judecător, două am avut.
— Tovarăşul dumitale, avut-a trei pâni?
— Da, domnule judecător, trei a avut.
— Udătură ceva avut-aţi vreunul?
— Nimic, domnule judecător, numai pâne goală şi apă răce din fântână, fie de sufletul cui a făcut-o acolo, în calea trecătorilor.
— Dinioarea, parcă singur mi-ai spus, zise judecătorul, că aţi mâncat toţi tot ca unul de mult; aşa este?
— Aşa este domnule judecător.

— Acum, ia să statornicim rânduiala următoare, ca să se poată şti hotărât care câtă pâne a mâncat. Să zicem că s-a tăiat fiecare pâne în câte trei bucăţi deopotrivă de mari; câte bucăţi ai fi avut dumneata, care spui că avuşi două pâni?
— Şese bucăţi aş fi avut, domnule judecător.
— Dar tovarăşul dumitale, care spui că avu trei pâni?
— Nouă bucăţi ar fi avut, domnule judecător.
— Acum, câte fac la un loc şese bucăţi şi cu nouă bucăţi?
— Cincisprezece bucăţi, domnule judecător.
— Câţi oameni aţi mâncat aceste cincisprezece bucăţi de pâne?
— Trei oameni, domnule judecător.
— Bun! Câte câte bucăţi vin de fiecare om?
— Câte cinci bucăţi, domnule judecător.
— Acum, ţii minte câte bucăţi ai fi avut dumneta?
— Şese bucăţi, domnule judecător.
— Dar de mâncat, câte ai mâncat dumneta?
— Cinci bucăţi, domnule judecător.
— Şi câte ţi-au mai rămas de întrecut?
— Numai o bucată, domnule judecător.

— Acum să stăm aici, în ceea ce te priveşte pe dumneta, şi să luăm pe istalalt la rând. Ţii minte câte bucăţi de pâne ar fi avut tovarăşul d-tale?
— Nouă bucăţi, domnule judecător.
— Şi câte a mâncat el de toate?
— Cinci bucăţi, ca şi mine, domnule judecător.
— Dar de întrecut, câte i-au mai rămas?
— Patru bucăţi, domnule judecător.

— Bun! Ia, acuş avem să ne înţelegem cât se poate de bine! Vra să zică, dumneta ai avut numai o bucată de întrecut, iar tovarăşul dumitale, patru bucăţi. Acum, o bucată de pâne rămasă de la dumneta şi cu patru bucăţi de la istalalt fac la un loc cinci bucăţi?
— Taman cinci, domnule judecător.
— Este adevărat că aceste bucăţi de pâne le-a mâncat oaspetele dumneavoastră, care spui că v-a dat cinci lei drept mulţămită?
— Adevărat este, domnule judecător.
— Aşadar, dumitale ţi se cuvine numai un leu, fiindcă numai o bucată de pâne ai avut de întrecut, şi aceasta ca şi cum ai fi avut-o de vânzare, deoarece aţi primit bani de la oaspetele dumneavoastră. Iar tovarăşul dumitale i se cuvin patru lei, fiindcă patru bucăţi de pâne a avut de întrecut. Acum, dară, fă bine de înapoieşte un leu tovarăşului dumitale. Şi dacă te crezi nedreptăţit, du-te şi la Dumnezeu, şi las’ dacă ţi-a face şi el judecată mai dreaptă decât aceasta!
Cel cu două pâni, văzând că nu mai are încotro şovăi, înapoieşte un leu tovarăşului său, cam cu părere de rău, şi pleacă ruşinat.
Cel cu trei pâni însă, uimit de aşa judecată, mulţămeşte judecătorului şi apoi iese, zicând cu mirare:
— Dac-ar fi pretutindene tot asemenea judecători, ce nu iubesc a li cânta cucul din faţă, cei ce n-au dreptate n-ar mai năzui în veci şi-n pururea la judecată.
Corciogarii, porecliţi şi apărători, nemaiavând chip de traiu numai din minciuni, sau s-ar apuca de muncă, sau ar trebui, în toată viaţa lor, să tragă pe dracul de coadă…
Iar societatea bună ar rămâne nebântuită".


Literatura universală, în general, şi cea românească, în particular, abundă în descrieri de situaţii care pot fi interpretate ca jocuri. Totuşi, adevărata istorie a teoriei jocurilor s-a construit în baza cercetărilor matematice specifice domeniului. De aceea vom construi în continuare modelul matematic al jocului descris.
Pentru a scrie modelul matematic corespunzător e suficient să subliniem că cele 5 pâini au fost împărţite în 15 bucăţi egale. În consecinţă se obţine următoarea formalizare a jocului:
f1 = 9 – 15 x1 → max,
f2 = 6 – 15 x2 → max,
f3 = 5 – 15 x3 → max,
x1 + x2 + x3 ≤ 1,
x1 ≥ a, x2 ≥ b, x3 ≥ c,
unde a, b, c, sunt părţile din întregul de 15 bucăţi la care pretinde fiecare. Uşor se demonstrează că singurul echilibru Nash al jocului îl formează valorile: x1 = a, x2 = b, x3 = c, cărora le corespund câştigurile specificate.
Aşadar, noţiunea de echilibru a fost folosită implicit de către Ion Creangă cu 68 de ani înainte de definirea matematică a ei în 1951 de către John Nash, viitor laureat al Premiului Nobel pentru Economie…

Sursa: Valeriu Ungureanu

Sunday, August 17, 2014

The highest virtue

"The highest virtue is to act without a sense of self".

Lao Tzu quotes
photo+art+citate"

Saturday, July 19, 2014

People have the power

You the people have the power, the power to create machines, the power to create happiness. You the people have the power to make life free and beautiful, to make this life a wonderful adventure. 
Charlie Chaplin in 1940. The Great Dictator 

citate

Thursday, June 5, 2014

Leadership quotes

citate+leadership+quotes
To command is to serve, nothing more and nothing less.
                                                                                       Andre Malraux

Friday, May 30, 2014

Science et Vie

reviste+vintage+Science+et+Vie
Revista Science et Vie din Februarie 1944. Cel mai important capitol din cele 6 pare cel legat de intrebarea "Cum va fi automobilul viitorului?", autorul articolului este Henri Petit, absolvent al Politehnicii si fost Presedinte al Societatii Inginerilor de Automobile. 

Nu mai putin neglijabil este si cel legat de exploatearea industriala la caldurii terestre. Articolul este inspirat de penuria de combustibili naturali din Italia care a dus la dezvoltarea cercetarii si orientarea catre exploatarea diverselor surse de energie naturala.

Monday, May 19, 2014

Old Bucharest statues

Bucuresti+photo+art+Ion+Luca+Caragiale
New times melting at the feet of the visionary Master of Words, the unique Ion Luca Caragiale. Among most known statues of the old Bucharest there is one reminding forever of the unforgettable Caragiale.
https://www.flickr.com/photos/95754487@N02/14149522155/
Ion Luca Caragiale, 1852–1912 (Romanian pronunciation: [iˈon ˈluka karaˈd͡ʒjale]; commonly referred to as I. L. Caragiale; was a great Romanian playwright, short story writer, poet, theater manager, political commentator and journalist. He is considered one of the greatest Romanian playwrights and writers, a leading representative of local humor, and a main representative of Junimea, an influential literary society with which he parted during the second half of his life.
Source: wikipedia

Friday, May 16, 2014

Istoria Teatrului in Romania

carti+carti+arta+carti+istorie+Cărţi+Rare+educatie
carti+carti+arta+carti+istorie+Cărţi+Rare+educatie
carti+carti+arta+carti+istorie+Cărţi+Rare+educatie
carti+carti+arta+carti+istorie+Cărţi+Rare+educatie
Istoria Teatrului in Romania  a fost publicata sub egida Academiei Republicii Socialiste Romania in doua volume sub ingrijirea Academicianului George Oprescu. 
Primul volum apare in anul 1965 iar in 1971 al doilea. Primul volum cuprinde Istoria Teatrului in Romania de la inceputuri pana in 1848 iar al 2- lea de la 1848 pana in 1918. Ambele volume sunt bogat ilustrate. 
Volumele pot fi achizitionate de aici.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...